Inviorati de razele soarelui si de dorinta de a o sterge macar un pic din Bucuresti, ne-am luat vinerea trecuta desaga in spinare si am plecat la Brasov.
Ca si la Galati, avem acolo statutul de “oi ratacite” – iar de cate ori ne intoarcem acasa, suntem rasfatati peste masura. Cu toate astea, nu ne-am multumit numai cu trandaveala prin casa, cum facem de cele mai multe ori. Desi soarele Brasovului era mai degraba “cu dinti”, nu ne-am descurajat si ne-am hotarat sa iesim la plimbare. Dupa cateva ture pe Republicii, prin Piata Sfatului si cateva stradute din zona, picioarele cereau un repaus. Asa ca am inceput sa cautam un local prin apropiere.
Claudiu isi dorea de mai mult timp sa ma duca la Bella Musica – ii place lui restaurantul si vroia sa ma impresioneze . Ei, se pare ca aprecierea lui era impartasita de prea multi altii, de vreme ce locul era plin. Usor dezamagiti, am decis sa nu ne dam batuti…am luat deci inca o data la picior Piata Sfatului si imprejurimile, cautand un alt restaurant care sa “ne faca cu ochiul”.
Dupa mai multe incercari nereusite, ochiul meu de femeie – implicit amatoare de rasfaturi culinare dulci , a dibuit L’Angelys – gelaterie / ceainarie, amplasata chiar langa Biserica Neagra, pe strada Gh. Baritiu. Localul e genul intim, cu doar cateva mese, luminos si decorat oarecum fancy – o combinatie indrazneata de alb si rosu cu verde crud. Un detaliu – surpriza placuta – buchetul generos de lalele proaspete pe pervazul ferestrei .
Ne-am ales o masa si, timp de cateva minute, ne-am delectat cu fotografiile promitatoare ale unor combinatii exotice de inghetate si sorbeturi. Cum pachetelul de batiste se apropia de sfarsit, iar dimineata ne-o incepuseram cu o cana de Fervex, am intors cu regret paginile pana la sectiunea “Ceaiuri”. Ne-am oprit aici – fiecare alegandu-si cate o aroma – eu mai fructata, Claudiu mai orientala…
In scurt timp, am fost serviti. Desi tanjeam inca dupa deliciile inghetate, surprizele placute care au sosit odata cu ceaiurile comandate, ne-au facut sa nu regretam alegerea. In primul rand – eu sunt o persoana vesela, careia ii plac culorile vii. Asa ca primul amanunt pe care l-am remarcat a fost setul de servire a ceaiului: pe un platou mare, dreptunghiular, era asezat un “ceainic” multicolor. Ulterior, s-a dovedit ca ceainicul avea dubla functie – pe de o parte pastra apa fierbinte, iar dedesubt adapostea cescuta de ceai. Intreg ansamblul era insotit de o felie de chec, pliculete de zahar – atat alb, cat si brun, precum si o cutiuta de miere. Yummy…
In plus, felia de chec era indulcita cu miere, nu cu zahar. De altfel, dupa cum am aflat mai tarziu, toate produsele L’Angelys au componente naturale, cat mai putin zahar, nu contin conservanti, coloranti si arome artificiale. Pentru noi, asta inseamna o mare bila alba – intr-un mediu comercial in general axat pe profit maxim, obtinut prin renuntarea la componentele naturale ale produselor si inlocuirea lor cu cele artificiale, singura lor “calitate” fiind costul mai redus.
In concluzie, pentru noi acesta vizita intamplatoare s-a soldat cu o liniuta noua in lista “de revenit la…”. Asa ca nu pot decat sa va recomand ca la urmatoarea plimbare prin Brasov, sa nu ratati o dupa-masa dulce la L’Angelys.
Vizionari: 1037 ori de catre 190 vizitatori
Acest material a fost publicat luni, 15 februarie 2010 la 19:32 in categoria Aia buni. Poti urmari reactiile prin RSS 2.0 feed. Poti comenta, sau oferi un link de pe pagina ta.